[Top][All Lists]
[Date Prev][Date Next][Thread Prev][Thread Next][Date Index][Thread Index]
[Emacs-diffs] Changes to TUTORIAL.ro
|
From: |
Glenn Morris |
|
Subject: |
[Emacs-diffs] Changes to TUTORIAL.ro |
|
Date: |
Wed, 22 Aug 2007 07:37:18 +0000 |
CVSROOT: /sources/emacs
Module name: emacs
Changes by: Glenn Morris <gm> 07/08/22 07:37:18
Index: TUTORIAL.ro
===================================================================
RCS file: TUTORIAL.ro
diff -N TUTORIAL.ro
--- TUTORIAL.ro 21 Jan 2007 00:27:13 -0000 1.9
+++ /dev/null 1 Jan 1970 00:00:00 -0000
@@ -1,1117 +0,0 @@
-Tutorialului de Emacs. A se citi sfârºitul pentru condiþii.
-Traducere din englezã de Tudor Hulubei <address@hidden>.
-Mulþumiri Aidei Hulubei <address@hidden> pentru corecturi ºi sugestii.
-
-Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba
-englezã, care este
-Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc.
-
-Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs.
-
-Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã
-CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc
-sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un
-caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri:
-
- C-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi
- caracterul <chr>. Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta
- CONTROL ºi tastaþi f.
-
- M-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp
- ce tastaþi <chr>. Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT,
- tastaþi <ESC>, ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul <chr>.
- Am notat cu <ESC> tasta ESC.
-
-Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x
-C-c. (Douã caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga
-reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã. De exemplu:
-<<Liniile goale introduse aici de iniþializarea comenzii help-with-tutorial>>
->> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la
- urmãtorul ecran. (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã
- tasta CONTROL în timp ce tastaþi v). De acum înainte faceþi acest
- lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul.
-
-De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã
-mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate
-în citirea textului.
-
-Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din
-loc în loc în text. ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu
-C-v. Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã
-tasta META ºi tastaþi v, sau <ESC> v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT,
-sau ALT).
-
->> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori.
-
-
-* SUMAR
--------
-
-Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
-
- C-v avanseazã un ecran
- M-v înapoi un ecran
- C-l ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul
- de lângã cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu
- C-1.)
-
->> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui.
- Apoi tastaþi C-l. Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul
- de lângã cursor este acelaºi.
-
-
-* COMENZI DE BAZÃ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
----------------------------------------------
-
-Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã
-poziþie în textul de pe ecran?
-
-Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru. Cel mai
-simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n. Fiecare din
-aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã
-direcþie pe ecran. Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi
-ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul.
-
- Linia precedentã, C-p
- :
- :
- Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f
- :
- :
- Linia urmãtoare, C-n
-
->> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
- C-p. Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe
- ecran.
-
-Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi
-gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N
-pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward. Acestea sunt
-comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot
-timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum.
-
->> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie.
-
->> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu
- C-p-uri. Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în
- mijlocul liniei.
-
-Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia
-urmãtoare. Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã
-un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã).
-
->> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar
- trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza
- trecerii peste caracterul NEWLINE.
-
-C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b.
-
->> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia
- cursorului. Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la
- sfârºitul liniei. Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare.
-
-Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului,
-textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i
-Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din
-zona vizibilã (ecran). Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã
-"scrolling".
-
->> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu
- C-n ºi observaþi ce se întamplã.
-
-Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul
-cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar
-M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi.
-
->> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri.
-
-Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul
-cuvântului. Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã
-la sfârºitul cuvântului urmãtor. M-b acþioneazã similar, dar în
-direcþia opusã.
-
->> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi
- C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse
- poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele.
-
-Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de
-cealaltã parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
-operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
-paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de
-bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
-linii, etc).
-
-Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã
-cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce
-M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze.
-
->> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
- Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
-
-Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce
-repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare. Deºi
-aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã.
-
-Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în
-limba englezã). Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text.
-
-Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul
-cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul
-urmãtor:
-
- C-f avanseazã un caracter
- C-b înapoi un caracter
-
- M-f avanseazã un cuvânt
- M-b înapoi un cuvânt
-
- C-n avanseazã o linie
- C-p înapoi o linie
-
- C-a înapoi la începutul liniei
- C-e avanseazã la sfârºitul liniei
-
- M-a înapoi la începutul frazei
- M-e avanseazã la sfârºitul frazei
-
->> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
- folosite.
-
-Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
-(META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META
-Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului.
-
-Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este
-necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp. Pe aceste terminale
-este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT,
-aþi apãsa M-virgulã.
-
->> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului.
- Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
-
->> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului.
- Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
-
-Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã
-terminalul are asemenea taste. Se recomandã însã acomodarea cu C-b,
-C-f, C-n ºi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste
-funcþioneazã pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odatã
-ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este
-mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã
-schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã). În al treilea rând, odatã
-format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
-comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor.
-
-Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru
-majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de
-repetiþie. Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce
-alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda. Dacã aveþi tasta META (EDIT sau
-ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument
-numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã. Se
-recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe
-orice terminal.
-
-De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere.
-
->> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
- muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de
- aceasta.
-
-Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de
-repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
-C-v si M-v sunt printre aceste excepþii. Când li se dã un argument
-numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
-linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii.
-
->> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum.
-
-Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacã
-doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument
-numeric.
-
-Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã
-numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteþi deplasa
-textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
-
->> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
- butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui sã mute textul la o
- poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll
- bar.
-
->> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din
- mijloc apãsat. Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos
- corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului.
-
-
-* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
----------------------------
-
-Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri,
-fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g. Puteþi
-folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult.
-
-Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
-numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi.
-
->> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
- tastaþi C-g. Tastaþi apoi C-f. Cursorul ar trebui sã se mute un
- singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului
- numeric cu C-g.
-
-Dacã aþi tastat un <ESC> din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g.
-
-
-* COMENZI DEZAFECTATE
----------------------
-
-Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât
-utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie.
-
-Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj
-spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã
-continuaþi.
-
-Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi
-SPAÞIU. În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda
-dezafectatã, rãspundeþi cu "n".
-
->> Tastaþi <ESC> : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n
- ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs.
-
-
-* FERESTRE
-----------
-
-Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu
-text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
-multiple. Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar
-putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate
-specifice anumitor comenzi. Este simplu:
-
- C-x 1 o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte
- ferestre).
-
-Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 mãreºte fereastra
-care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran. Toate celelalte
-ferestre sunt distruse.
-
->> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
-
->> Tastaþi C-h k C-f. Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã,
- în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii
- C-f.
-
->> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare.
-
-
-* INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA
----------------------------
-
-Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit.
-Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
-interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat. Tastaþi <Return>
-(tasta mai este etichetatã <Enter> uneori) pentru a introduce un
-caracter NEWLINE.
-
-Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând
-<Delete>. <Delete> este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau
-"Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca
-<Delete>, dar nu întotdeauna!
-
-Mai general, <Delete> ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a
-cursorului.
-
->> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere,
- apoi ºtergeþi-le tastând <Delete> de câteva ori. Nu vã temeþi cã
- veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a
- tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastrã personalã.
-
-Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã
-pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie
-de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
-indicã o linie care a fost continuatã.
-
->> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea
- din dreapta a ecranului. Veþi observa apariþia liniei de
- continuare.
-
->> Folosiþi <Delete>-uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape
- din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispãrea.
-
-Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. ªtergerea
-unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii. Dacã
-linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi
-afiºatã cu o linie de continuare.
-
->> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi <Delete>.
- Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã.
-
->> Tastaþi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters.
-
-Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
-argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea
-caracterelor ascultã aceleaºi reguli. Un argument numeric dat unui
-caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul
-specificat de ori.
-
->> Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********.
-
-Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în
-Emacs. Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii. Acesta este un
-sumar al operaþiilor de ºtergere.
-
- <Delete> ºterge caracterul de dinaintea cursorului
- C-d ºterge caracterul de dupã cursor
-
- M-<Delete> ºterge cuvântul de dinaintea cursorului
- M-d ºterge cuvântul de dupã cursor
-
- C-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
- liniei
- M-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
- frazei
-
-De remarcat cã <Delete> ºi C-d versus M-<Delete> ºi M-d extind
-paralela începutã de C-f ºi M-f (<Delete> nu este cu adevãrat un
-caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum). C-k
-ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între
-linii ºi fraze.
-
-Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
-pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura.
-Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului
-distrus este "yanking". Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi
-loc, fie în alt loc în fiºier. Puteþi de asemenea restaura textul de
-mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
-este C-y.
-
-Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text
-este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
-ce porþiunile de text "ºterse", nu. În general, comenzile care
-distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul
-respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii
-goale sau spaþii, nu fac acest lucru.
-
->> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã.
- Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã.
->> Tastaþi C-k o a doua oarã. Veþi observa distrugerea caracterului
- NEWLINE de la sfârºitul liniei.
-
-Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al
-doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se
-mute în sus. C-k trateazã un argument numeric în mod special:
-distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor. Aceastã
-comportare nu este doar o simplã repetiþie. C-u 2 C-k distruge douã
-linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu
-obþineþi acelaºi rezultat.
-
-Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã
-a cursorului, tastaþi C-y.
-
->> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
-
-Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat.
-Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
-distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur
-C-y va restaura toate liniile.
-
->> Tastaþi acum C-k de câteva ori.
-
-Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus:
-
->> Tastaþi C-y. Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi
- C-y din nou. Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text.
-
-Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi,
-dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text? C-y va restaura
-porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent. Cu toate
-acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteþi sã-l
-restauraþi folosind comanda M-y. Dupã ce aþi executat C-y pentru a
-obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul
-ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând
-M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în
-ce mai vechi. Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã
-continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul
-restaurat în poziþia în care se gãseºte.
-
-Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din
-urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
-
->> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã
- linie. Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua
- linie distrusã. Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este
- înlocuitã de prima linie distrusã. Executaþi mai multe M-y-uri ºi
- observaþi ce obþineþi. Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua
- linie apare din nou, etc. Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi
- comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative.
-
-
-* ANULARE
----------
-
-Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit,
-puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
-
-În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã
-repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã
-încã o comandã.
-
-Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt
-luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi
-cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
-tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaþia din spatele acestei
-abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie
-sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text).
-
->> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar
- trebui sã reaparã.
-
-C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u,
-dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul
-lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
-Din acest motiv existã C-x u. Pe unele terminale se poate sã tastaþi
-C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL.
-
-Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de
-repetiþie.
-
-
-* FIªIERE
----------
-
-Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi,
-trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier. Altminteri,
-modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului. Puneþi
-textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul.
-
-Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului
-în Emacs. Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã
-fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl
-"salvaþi" ("save" în limba englezã). Se evitã astfel existenþa în
-sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest
-lucru. Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul
-iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în
-cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite.
-
-Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care
-începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro"
-sau ceva în genul acesta. Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna
-numele fiºierului pe care îl vizitaþi. Acum vizitaþi fiºierul
-"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a
-tutorialului în limba românã. Orice fiºier aþi edita, numele acelui
-fiºier va apãrea în poziþia respectivã.
-
-Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de
-celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse
-din douã caractere. Amândouã încep cu caracterul C-x. Existã o
-întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
-legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi
-sunt compuse din douã, trei sau patru caractere.
-
-Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele
-fiºierului dorit. Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la
-terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului). Dupã ce
-tastaþi comanda
-
- C-x C-f (deschide un fiºier)
-
-Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului. Numele pe care
-îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului. Aceastã linie se
-numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de
-introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi
-pentru editarea numelui fiºierului.
-
-În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de
-introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g.
-
->> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g. Aceasta anuleazã minibuffer-ul,
- ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea. În
- concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier.
-
-Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi <Return>
-pentru a-l încheia. Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze
-ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales. Minibuffer-ul dispare când
-comanda C-x C-f se terminã.
-
-Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi
-edita. Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda
-
- C-x C-s (salveazã fiºierul)
-
-Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier. Prima oarã când
-faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel
-încât sã nu se piardã. Noul nume este creat prin adãugarea
-caracterului "~" la numele iniþial.
-
-Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele
-fiºierului salvat. Se recomandã salvarea la intervale relativ mici,
-pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a
-sistemului.
-
->> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
- Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
- jos a ecranului.
-
-OBSERVAÞIE: În unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca
-ecranul ºi nu veþi mai primi nici un de rãspuns din partea Emacs-ului.
-Aceasta indicã faptul cã o facilitate a sistemului de operare numitã
-"controlul fluxului" ("flow control" în limba englezã) intercepteazã
-C-s, nelasându-l sã ajungã la Emacs. Pentru deblocarea ecranului,
-tastaþi C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
-"facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
-din manualul Emacs-ului.
-
-Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita.
-Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã. Aceasta este
-modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi
-fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text
-în el. Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea
-fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus. De acum înainte puteþi
-considera cã editaþi un fiºier existent.
-
-
-* BUFFERE
----------
-
-Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã
-existe în Emacs. Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din
-nou cu C-x C-f. În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de
-fiºiere deschise în Emacs.
-
->> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
- Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând
- C-x C-s. În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
- pentru a vã întoarce la tutorial.
-
-Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit
-"buffer". Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs.
-Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi
-
- C-x C-b (lista de buffere)
-
->> Încercaþi C-x C-b acum.
-
-Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier
-corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul
-respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fiºier. De exemplu,
-buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat. Este
-buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x
-C-b. Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este
-întotdeauna parte dintr-un buffer.
-
->> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere.
-
-Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt
-fiºier, primul fiºier nu este salvat. Schimbãrile efectuate rãmân în
-Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier. Crearea sau editarea
-buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra
-buffer-ului primului fiºier. Acest lucru este foarte util, dar
-înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva
-buffer-ul primului fiºier. Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi
-înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
-motiv existã comanda:
-
- C-x s salveazã niºte buffere
-
-C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi
-care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi.
-
->> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s.
- Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
- Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y".
-
-
-* EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
--------------------------------
-
-Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate
-pe CONTROL ºi META. Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor
-eXtinse. Acestea sunt de douã feluri:
-
- C-x eXtinde un caracter; urmatã de un caracter
- M-x eXtinde un nume; urmatã de un nume lung
-
-Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
-decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum. Aþi vãzut deja
-douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de
-salvat fiºiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de pãrãsit
-Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în
-fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va
-întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.)
-
-C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel
-încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu.
-
-Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã
-cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
-distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
-uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
-
-Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z
-creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi
-posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai
-târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda
-`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã
-întoarce în Emacs.
-
-În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului.
-Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs
-lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
-s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare
-ale Emacs-ului. În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã
-pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât
-sã ieºiþi complet cu C-x C-c.
-
-Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
-pe care le-aþi învãþat pânã acum:
-
- C-x C-f deschide un fiºier
- C-x C-s salveazã fiºierul
- C-x C-b listeazã bufferele
- C-x C-c pãrãseºte Emacs-ul
- C-x u anuleazã
-
-Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar
-sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu
-este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global
-toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere. Când
-tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi
-puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
-Puteþi sã tastaþi doar "repl s<TAB>" ºi Emacs-ul va completa numele.
-Terminaþi comanda cu <Return>.
-
-Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi
-înlocuit ºi ºirul înlocuitor. La sfârºitul introducerii fiecãrui
-argument trebuie sã tastaþi <Return>.
-
->> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos.
- Tastaþi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
-
- Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit
- toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã
- poziþia iniþialã a cursorului.
-
-
-* SALVARE AUTOMATÃ
-------------------
-
-Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste
-schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã.
-Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de
-"autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi. Acest fiºier
-are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul
-dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare
-corespunzãtor se va numi "#hello.c#". Când salvaþi fiºierul în mod
-normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare.
-
-În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de
-autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl
-editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover
-file<Return>. Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes<Return> pentru
-a continua ºi a recupera fiºierul.
-
-
-* ZONA DE ECOU
---------------
-
-Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la
-marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou". Zona
-de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului.
-
-
-* LINIA DE MOD
---------------
-
-Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line"
-în limba englezã). Linia de mod conþine ceva de genul:
-
---**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
-
-Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi
-despre textul pe care îl editaþi.
-
-Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi
-deschis. -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la
-sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacã începutul
-fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de
---00%--. Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea
---Bot-- (de la "bottom" în limba englezã). Dacã fiºierul este atât de
-mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea
---All--.
-
-Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor
-modificãri nesalvate în text. Imediat dupã deschiderea fiºierului,
-porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar
-minusuri.
-
-Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent.
-Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar
-acum. Este un exemplu de "mod major".
-
-Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
-editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
-Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
-dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
-acum.
-
-Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi. De exemplu
-existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
-fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar
-trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le
-introducã într-un alt fel. Existã câte o comandã asociatã fiecãrui
-mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
-exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
-"Fundamental".
-
-Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier,
-ar trebui probabil sã folosiþi modul Text.
-
->> Tastaþi M-x text-mode<Return>.
-
-Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum
-nu schimbã Emacs-ul prea mult. Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b
-trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul
-Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
-cuvinte.
-
-Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus.
-Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major,
-dar funcþioneazã puþin diferit.
-
-Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi
-C-h m.
-
->> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã
- linie aproape de începutul ecranului. Tastaþi C-h m ca sã aflaþi
- diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental. Tastaþi C-x 1
- pentru a ºterge documentaþia de pe ecran.
-
-Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore.
-Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore. Fiecare
-mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
-celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent. Puteþi
-sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de
-moduri minore.
-
-Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text,
-este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
-automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când
-introducând text creaþi o linie care este prea lungã.
-
-Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
-Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi
-comandã. Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã,
-când este activat, comanda îl dezactiveazã. Se spune cã aceastã
-comandã inverseazã modul.
-
->> Tastaþi M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduceþi apoi o linie
- conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în
- douã. Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill
- sparge linia numai la spaþii.
-
-Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi
-schimba aceastã valoare cu comanda C-x f. Introduceþi valoarea doritã
-ca argument numeric pentru C-x f.
-
->> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
- Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple
- linii de maximum 20 de caractere. Restauraþi marginea la 70 de
- caractere folosind din nou C-x f.
-
-Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
-rearanjeazã paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi
-M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului.
-
->> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q.
-
-
-* CÃUTARE
----------
-
-Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau
-cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului
-în text). Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul;
-cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a
-ºirului în text.
-
-Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor,
-deoarece este "incrementalã". Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii
-de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat.
-
-Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r
-pentru cãutare înapoi. AªTEPTAÞI! Nu le încercaþi acum.
-
-Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca
-prompt în zona de ecou. Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de
-cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul
-pe care doriþi sã-l cãutaþi. Cãutarea poate fi terminatã cu <Return>.
-
->> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare. ÎNCET, câte o singurã
- literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã
- dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu
- cursorul. Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului
- "cursor".
->> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a
- cuvântului "cursor".
->> Tastaþi acum <Delete> de patru ori ºi observaþi miºcarea
- cursorului.
->> Tastaþi <Return> pentru a termina cãutarea.
-
-Aþi observat ce s-a întamplat? În timpul unei cãutãri incrementale
-Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe
-care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv. Dacã vreþi sã vã
-poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie
-decât sã tastaþi C-s încã o datã. Dacã nu mai existã o altã apariþie,
-Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a
-eºuat ("failed" în limba englezã). C-g este o altã metodã de a
-termina cãutarea.
-
-OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai
-primi nici un rãspuns de la Emacs. Aceasta indicã faptul cã o
-"facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului"
-("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi
-acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi
-C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
-"facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
-din manualul Emacs-ului.
-
-Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi
-<Delete>, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã
-este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã. De exemplu,
-sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui
-"c". Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui
-"cu". Tastaþi acum <Delete>. Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de
-cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c".
-
-Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter
-bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt
-specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r).
-
-C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPÃ poziþia curentã a
-cursorului. Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei
-curente a cursorului, folosiþi C-r. Toatã discuþia referitoare la C-s
-se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este
-inversã.
-
-
-* FERESTRE MULTIPLE
--------------------
-
-Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a
-afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan.
-
->> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
-
->> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre.
- Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial. Cursorul va rãmane
- în fereastra din partea de sus a ecranului.
-
->> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos.
- (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.)
-
->> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba
- englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
-
->> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
- Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus.
-
->> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
- sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
-
-Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre.
-Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o
-fereastrã aratã cursorul la un moment dat. Toate operaþiile normale
-de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul -
-fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã".
-
-Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi
-folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii. Puteþi þine
-întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi
-textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v.
-
-C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacã aveþi o tastã
-META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi
-v. Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi,
-pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl
-tastaþi.
-
-Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este
-importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
-nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine
-stãtãtor, nu un modificator.
-
->> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra
- de jos.
-
-(Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide
-fereastra de sus. Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã -
-cea în care sunt acum.")
-
-Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre. Dacã
-folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã,
-cealaltã fereastrã nu se schimbã. Puteþi deschide un fiºier diferit
-în fiecare fereastrã.
-
-O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri
-diferite:
-
->> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier. Terminaþi comanda
- cu <Return> Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de
- jos. Cursorul la fel.
-
->> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi
- C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos.
-
-
-* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVÃ
--------------------------------
-
-Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
-recursivã". Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în
-linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
-sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
-
-Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC.
-Aceasta este o comandã de ieºire de uz general. O puteþi folosi ºi ca
-sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus.
-
->> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC
- ca sã ieºiþi.
-
-Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã
-deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente
-înãuntrul unui nivel de editare recursivã.
-
-
-* CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII
-----------------------------------------
-
-În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru
-a face primii paºi în Emacs. Existã atât de multe comenzi în Emacs
-încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici. S-ar putea însã
-sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte
-multe facilitaþi interesante. Existã comenzi pentru a citi
-documentaþia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutãtoare
-sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor".
-
-Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h,
-apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie.
-În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va
-spune ce fel de ajutor vã poate oferi. Dacã aþi tastat C-h ºi vã
-rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula
-comanda.
-
-(Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h. Nu ar trebui sã facã asta
-orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi
-administratorului de sistem. Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un
-mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x
-help<Return> în loc.)
-
-Comanda elementarã de ajutor este C-h c. Tastaþi C-h, apoi caracterul
-c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere
-ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii.
-
->> Tastaþi C-h c C-p.
-
-Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul
-
- C-p runs the command previous-line
-
-Aceasta vã spune "numele funcþiei". Numele de funcþii sunt folosite
-în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
-funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii
-respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã
-ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja.
-
-Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã
-nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
-dupã C-h c.
-
-Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k
-în loc de C-h c.
-
->> Tastaþi C-h k C-p.
-
-Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o
-fereastrã separatã. Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a
-o elimina. Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat. Puteþi edita
-o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
-
-Câteva comenzi C-h utile:
-
- C-h f descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l
- introduceþi
-
->> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line<Return>.
- Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre
- funcþia ce implementeazã comanda C-p.
-
- C-h a Command Apropos. Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va
- lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume
- conþin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care
- pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã.
- Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
- secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi
- comandã.
-
->> Tastaþi C-h a fiºier<Return>.
-
-Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x
-al cãror nume conþine "fiºier". Veþi vedea caractere-comandã de genul
-C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file).
-
->> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor.
- Faceþi acest lucru de câteva ori.
-
->> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor.
-
-
-* CONCLUZII
------------
-
-Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c.
-Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi
-întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z.
-
-Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul
-noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi
-ceva neclar!
-
-
-COPIERE
--------
-
-Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de
-tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
-pentru versiunea iniþialã de Emacs.
-
-Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în
-continuare noþita de copyright originalã în limba englezã.
-
-This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
-comes with permission to distribute copies on certain conditions:
-
-Copyright (C) 1998, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005,
- 2006, 2007 Free Software Foundation, Inc.
-
- Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
- of this document as received, in any medium, provided that the
- copyright notice and permission notice are preserved,
- and that the distributor grants the recipient permission
- for further redistribution as permitted by this notice.
-
- Permission is granted to distribute modified versions
- of this document, or of portions of it,
- under the above conditions, provided also that they
- carry prominent notices stating who last altered them.
-
-Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi
-spirit. Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii
-ale Emacs-ului. Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software
-folosind, scriind ºi distribuind free software!
-
-;;; Local Variables:
-;;; coding: iso-latin-2
-;;; End:
-
-;;; arch-tag: dcf252cf-bd67-4f8d-a440-1ec4b8dbfd70